Zece idei preconcepute despre traducere

Zece idei preconcepute despre traducere

Pentru că de multe ori m-am lovit de impresii greșite despre ce înseamnă să fii traducător sau interpret, despre ce înseamnă să faci o traducere și ce resurse folosești pentru asta, m-am gândit să dau câteva explicați, eventual însoțite de exemple din experiența personală.

 

  1. Idee preconcepută: E suficient să (crezi că) știi o limbă străină ca să fii traducător.

Adevăr: Nu, nu oricine crede că știe o limbă străină o știe suficient de bine și de corect ca să facă o traducere de calitate și nu oricine știe o limbă străină știe și cum să aleagă termenii cei mai potriviți, sensurile corecte, registrul adecvat etc.

În plus, ca să fii traducător, nu trebuie doar să știi foarte bine o limbă străină, ci și propria limbă. Am văzut de foarte multe ori texte fără logică, scrise cu greșeli de ortografie sau de punctuație și termeni folosiți greșit în contextul respectiv.

 

  1. Idee preconcepută: Un traducător bun nu are nevoie de dicționar.

Adevăr: Chiar dacă un traducător bun are un vocabular bogat și cunoaște mulți termeni de specialitate, asta nu înseamnă că nu mai are nevoie să se documenteze. Dimpotrivă, în meseria asta tot timpul înveți ceva și ar fi chiar o aroganță să afirmi că le știi pe toate și că nu mai ai nevoie de dicționare sau alte resurse. Mie mi s-a întâmplat frecvent să fiu tratată ca un dicționar, fiind sunată și întrebată (uneori fără vreo introducere): „Auzi, cum se spune la… în engleză/franceză?”

 

  1. Idee preconcepută: Traducerea și interpretarea sunt același lucru, nu?

Adevăr: Ambele necesită o foarte bună cunoaștere a limbii-sursă și a limbii-țintă, dar nu orice traducător poate fi interpret și vice-versa. Diferența vine mai degrabă din calitățile personale:

traducerea este scrisă și reprezintă o activitate minuțioasă, care cere multă răbdare și dedicare, atenție la detalii, capacitatea de a lucra ore în șir de la birou etc.;

interpretarea este verbală și, la rândul ei, poate fi simultană sau consecutivă; ea cere putere mare de concentrare, viteză – pentru a nu pierde ritmul vorbitorului în cazul interpretării simultane, memorie foarte bună – în cazul interpretării consecutive, cunoașterea subiectului pentru o mai rapidă și bună înțelegere a discursului, având în vedere că aici sursele și timpul de documentare sunt practic inexistente, stăpânire de sine și, uneori, chiar inspirație de moment.

Unii pot să le facă pe amândouă, alții excelează doar la una din ele. Am întâlnit vorbitori foarte buni de limbi străine, profesori cu ani de experiență, care nu puteau să susțină ritmul de interpretare, la fel cum am cunoscut persoane novice, care însă aveau fler pentru interpretare.

 

  1. Idee preconcepută: Ce nevoie mai ai de traducător, folosește Google Translate!

Adevăr: Dacă ai primit un email în chineză sau în rusă sau în orice altă limbă pe care nu o cunoști și vrei să știi dacă ți se promite o avere fabuloasă de la un funcționar bancar, atunci da, poți să folosești Google Translate. Dacă ai de tradus un document oficial sau orice conținut important, de afaceri, ca să nu mai vorbesc de texte literare, atunci este imperativ să optezi pentru o traducere de calitate făcută din prima de un traducător profesionist. Mașina memorează niște cuvinte, nu interpretează textul. Un cuvânt poate avea mai multe sensuri. Mașina nu știe care este cel mai potrivit în context. Și apoi, nu este vorba numai de corectitudine, ci și de cursivitate și de eleganța exprimării. Atenție: gratuit înseamnă de multe ori de slabă calitate și atunci, decât să plătești ulterior un traducător profesionist ca să repare oalele sparte, mai bine faci treaba bine de la început.

 

  1. Idee preconcepută: Știu eu pe cineva care a lucrat în Italia, nu putem să-i dăm lui să traducă?

Adevăr: Se aplică aceeași explicație ca la primul punct. O limbă vorbită după ureche nu este suficientă pentru a asigura o traducere de calitate. Intervine aici și discuția despre obiectul și despre scopul traducerii: dacă e o știre de la televizor și ești doar curios despre ce era vorba, merge să întrebi o cunoștință. Dacă e un document oficial sau un conținut cu care vrei să atragi clienți, apelează la un profesionist.

 

  1. Idee preconcepută: E un text mic, ar trebui să-ți ia un minut sau două.

Adevăr: Mie mi s-a întâmplat să mi se spună (chiar cu aroganță) că douăzeci și ceva de pagini ar putea fi făcute în jumătate de zi! A traduce un text nu înseamnă doar a-l redacta. În cazul de mai sus,  cele câteva ore nu cred că ar fi ajuns nici măcar pentru a-l tasta, pur și simplu. Textul respectiv trebuie procesat, transformat, uneori cu schimbarea topicii, cu căutarea termenilor adecvați, cu uniformizarea terminologiei și verificarea finală. Dacă vrei numai viteză, atunci Google Translate e o metodă rapidă. Doar rapidă, nu și corectă. Dacă vrei o traducere de calitate, așa cum am explicat mai sus, atunci trebuie să-i acorzi și să prevezi timpul necesar în managementul proiectului tău. Iar timpul se stabilește împreună cu traducătorul, în funcție de informațiile relevante.

 

  1. Idee preconcepută: Instrumentele de traducere asistată de calculator (CAT tools) fac treaba în locul tău.

Adevăr: Traducătorii se folosesc de astfel de instrumente pentru a-și eficientiza munca, dar acestea nu traduc automat zeci de pagini într-o clipită, fără ca traducătorul să mai ridice vreun deget. În realitate, instrumentele sunt doar un recipient în care tot traducătorul trebuie să verse ani de cunoștințe și de experiență, pe care CAT tools le automatizează și i le pune la dispoziție când are nevoie de ele. Traducătorul creează memorii de traducere și glosare pentru un domeniu sau un client anume, pe care le alimentează pe măsură ce lucrează și de care se folosește pentru a asigura consecvența termenilor și conformitatea cu cerințele clientului.

 

  1. Idee preconcepută: Ce contează subiectul? Nu trebuie să știi despre ce se vorbește ca să traduci.

Adevăr: Mi s-a întâmplat de multe ori să fiu solicitată pentru interpretare chiar și cu 5 minute înainte să înceapă evenimentul, fără să mi se dea măcar informațiile minime. Repet, interpretul nu este robot, nu este dicționar ambulant, are nevoie să se pregătească intelectual și psihic pentru o activitate intensă și complexă. Așadar are nevoie să știe care este subiectul, cine sunt vorbitorii, cine este publicul țintă etc. Una e când te adresezi muncitorilor să le explici ce înseamnă pilonul II de pensie și alta e când te adresezi unor specialiști în piețe financiare, de exemplu, cărora nu este nevoie să le explici ce înseamnă anumiți indicatori. Discursul trebuie adaptat în funcție de publicul țintă. Același lucru este valabil și în cazul traducerilor: când cunoști subiectul, ai garanția că livrezi o traducere de calitate bună și într-un timp pe care îl poți estima. Când e un subiect complet necunoscut, o documentare serioasă prelungește timpul necesar pentru traducerea efectivă și există riscul de a nu folosi exact termenii uzuali. Din acest motiv, dacă nu sunt specializată într-un domeniu/subiect, acum, când sunt freelancer și am putere de decizie, nici nu mai accept lucrarea.

 

  1. Idee preconcepută: Ești traducător? Deci traduci din orice limbă? (Sau reversul: Numai dintr-o limbă?)

Adevăr: Rare sunt cazurile în care un traducător stăpânește la nivel profesionist mai mult de trei limbi străine, să zicem. De altfel, nici domeniile în care un traducător se specializează nu pot cuprinde totul, ci se rezumă la câteva, fie ele înrudite sau complet diferite. De exemplu, eu, după ani de zile în care am încercat diverse combinații, forțată cumva de împrejurări, m-am specializat în engleză și franceză, în domeniul financiar și de afaceri (juridic – contracte, marketing), în literatură și localizare. E posibil și să lucrezi cu o singură limbă străină și să fii foarte bun în una sau două zone de interes (să zicem, domeniul tehnic și informatic). Totul e să-ți găsește nișa ta și clienții care au nevoie de serviciile tale.

 

  1. Idee preconcepută: Cum adică lucrezi? Doar ești acasă, online?

Adevăr: Da, ca să faci traduceri, ai nevoie de acces la internet, pentru documentare. Dacă ești freelancer, înseamnă că poți să lucrezi de oriunde, inclusiv de pe malul mării sau din vârf de munte, atâta timp cât ai conexiune la internet.

Dacă printre cei care au citit aceste rânduri se află și dintre aceia care desconsiderau munca de traducere, sper că aceste lămuriri i-au ajutat să o privească cu seriozitatea și cu respectul cuvenit.

 

Share this post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *