Oameni normali, de Sally Rooney

Oameni normali, de Sally Rooney

Oameni normali, de Sally Rooney, Editura Curtea Veche, 2019

Un roman pe care l-am terminat dintr-o singură suflare și care m-a cam răscolit. Sigur, e o poveste de prietenie/dragoste dintre un băiat și o față, dar e și o poveste despre bullying, lipsa de încredere în sine, presiunea socială, lipsa de comunicare și consecințele lor. Totul, pe fundalul unui orășel irlandez, al unui centru universitar, cu episoade nordice și italiene. De neratat!

Seria de traduceri preferate continuă astfel și sper să nu se oprească prea curând. Sally Rooney are un stil de o mare simplitate și naturalețe, fără indicarea dialogului, cu salturi în timp, dar folosirea verbelor la prezent pe tot parcursul romanului, cu folosirea frecventă a pronumelor personale și cu ezitări și tăceri specifice personajelor ei. Dacă vă sperie frazele lungi și întortocheate, să știți că și cele aparent simple sunt greu de redat. Repetarea pronumelor ar fi fost problematică în română, așa că a trebuit să fiu atentă unde se poate subînțelege subiectul și unde trebuie menționat cumva, fără repetiții supărătoare. Cei doi protagoniști sunt urmăriți pe parcursul câtorva ani, cât sunt adolescenți și tineri, iar limbajul lor reflectă asta. În plus, sunt irlandezi, lucru evident prin geografie și câteva referințe religioase sau politice, dar, la urma urmei, sunt universali prin trăiri și prin dinamica relației. Am lucrat cu mult drag la ea și sper să se vadă asta și în traducere.

Share this post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *