Notice: Undefined variable: post in /home/a0631992/public_html/wp-content/plugins/cardoza-facebook-like-box/cardoza_facebook_like_box.php on line 876

Notice: Trying to get property 'ID' of non-object in /home/a0631992/public_html/wp-content/plugins/cardoza-facebook-like-box/cardoza_facebook_like_box.php on line 876

Despre Durerea e o făptură înaripată, de Max Porter

Despre Durerea e o făptură înaripată, de Max Porter


Notice: Undefined variable: post in /home/a0631992/public_html/wp-content/plugins/cardoza-facebook-like-box/cardoza_facebook_like_box.php on line 876

Notice: Trying to get property 'ID' of non-object in /home/a0631992/public_html/wp-content/plugins/cardoza-facebook-like-box/cardoza_facebook_like_box.php on line 876

Preiau un fragment din cronica lui Marius Chivu, apărută în Dilema veche nr. 693, 1-7 iunie 2017:

Subintitulată roman, cartea are ca titlu un vers uşor schimbat din Emily Dickinson: Hope/Grief is the thing -with feathers. Iniţial mi-a părut rău că în limba română nu avem un cuvînt specific pentru durerea pricinuită de moartea cuiva: „doliu“ e conotat mai degrabă vestimentar, oricum religios, aşa cum „a boci / a jeli“ se referă mai mult la ritualul în sine, teatral pînă la Dumnezeu, decît la procesul interior al concilierii sugerat de „to mourn“ (chestiune care i-a dat mult de furcă, spre exemplu, şi lui Radu Paraschivescu atunci cînd a tradus Niveluri de viaţă de Julian Barnes). Varianta cea mai exactă de traducere, dar perfect ridicolă, ar fi fost „jalea este lucrul/chestia cu pene“. Nici în celelalte limbi romanice traducerile n-au păstrat forţa copleşitoare, imaginea bîntuitoare şi sensul exact al originalului: La douleur porte un costume de plumes sau Il dolore è una cosa con le piume. Aşa că varianta de titlu aleasă de Mihaela Buruiană mi s-a părut, pînă la urmă, fericită: „făptură înaripată“ sună mult mai bine, chit că renunţă la articolul hotărît din original.

Ca să mai rămîn puţin la chestiunea traducerii: pasărea din poemul lui Porter este cioara („crow“) din poemul lui Ted Hughes, dar traducătoarea a folosit numele Kra preluat din traducerea românească a lui Ted Hughes realizată de Valentin Nicolescu: Din cîntecele lui Kra (Univers, 1977). O soluţie mai bună în română ar fi fost „corb“ şi chiar apare, la un moment dat, adjectivul „corvid“ (căci „cioară“ e conotat negativ, îi lipseşte sugestia de eleganţă funebră din engleză, se vede asta şi în text, acolo unde traducătoarea nu l-a putut evita: „Durerea continui s-o simţi şi acum, şi pentru asta n-ai nevoie de o cioară“), dar atunci ar fi intrat în sfera de referinţă a „raven“-ului lui E.A. Poe. Aşa că, din nou, soluţia preluării misteriosului nume/apelativ Kra este mai bună, e oricum în spiritul cărţii lui Porter, unde „The Crow“ îndeplineşte un rol de tragedie greacă cu semnificaţie mitologică.

Mă bucur când în cronicile de la noi se discută și chestiunea traducerii. De obicei, cronicarii, bloggerii sau cititorii obișnuiți scriu doar despre autor, titlu, subiect, personaje, povestea în sine, poate fac ceva observații despre stil, voce sau contextul mai larg, dar traducerea este foarte rar menționată. Numele traducătorului lipsește nu numai din unele articole, ci și din prezentarea de pe site-urile unor edituri.

De aceea, considerațiile lui Marius Chivu de mai sus sunt atât de binevenite. Ca să dau și o explicație, autorul a fost cel care a insistat ca „crow” să rămână cioară, pentru a se păstra referința la personajul din poeziile lui Ted Hughes, în ciuda conotațiilor negative care îi sunt asociate uneori și care, până la urmă, fac parte din bagajul lui cultural.

Pentru a citi cronica întreagă, vă rog să consultați articolul pe site-ul Dilemei, aici.

Share this post



Notice: Undefined offset: 0 in /home/a0631992/public_html/wp-content/plugins/cardoza-facebook-like-box/cardoza_facebook_like_box.php on line 924